Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din decembrie, 2010

Eu

Eu nu sunt. Sunt doar cuvintele mele, iar în spatele lor, tot ce am trăit de m-a impresionat suficient ca să intre în cuvinte. Și totuși, ca într-o glifă mayașă pe care nu o pot descifra la curs, cuvintele mele încap uneori în imagini. Eu nu sunt. E doar Chira Chiralina. Ea este sigur. Eu nu sunt. Sunt numai cărțile pe care le-am citit. Eu nu sunt. Sunt numai scrisorile pe care le-am scris. Eu nu sunt. Sunt numai cursurile pe care le-am ținut. Eu nu sunt. Sunt doar amintirile mele. Eu nu sunt, sunt doar copiii mei și studenții mei. Și totuși, iată-mă: Și asta pentru că mi-a spus Marius că orice femeie ar trebui să-și facă fotografii la patruzeci de ani. Na! Atât m-a dus pe mine inspirația. Pe mine, sau mai degrabă pe cel care a făcut fotografia.

Radiografia societatii. De pe blogul lui Liviu Mihaiu

Strainul care te-a iubit

Dragostea de după dragoste Derek Walcott Va veni un timp când, cu bucurie îţi vei da bineţe ajungând acasă, privindu-te în oglindă şi fiecare va zâmbi la salutul celuilalt *** şi vei spune, ia loc. Mănâncă. Îl vei iubi din nou pe străinul care ai fost. Dă-i vin. Dă-i pâine. Dă-i înapoi inimii inima străinului care te-a iubit. *** întreaga sa viaţă, pe care l-ai uitat pentru altul, care te ştie pe de rost. Adună scrisorile de pe raft, *** fotografiile, notiţele scrise la disperare, desprinde-ţi propria imagine de pe oglindă. Ia loc. La festinul care e viaţa ta. (traducere de Eugen Hriscu) De pe blogul lui Bucurenci http://bucurenci.ro/2010/12/strainul-care-te-a-iubit/

Din nou despre tara mea

http://www.aafr.ro/concursuri-1-premii.htm A fost un concurs și acestea sunt premiile. Sunt mândră de bilele câștigătoare ale Evelinei și de fotografia Mădălinei. Aș vrea să o cunosc pe Alecsandra Raluca Drăgoi! Câți oameni minunați se ascund totuși în țara asta!

Scrisoare despre patria mea

Singurătate Măreție De-a v-ați ascunselea Serenitate Plecare Întoarcere Revelație Inspirație Maximalitate Coborârea zeilor Plecarea zeilor Dragă Panait , Am început anul acesta petrecerea zilei de naștere a țării noastre cu ceva zile în urmă, când am luat salariul și am cumpărat oarece de-ale gurii. Eram cu multe sacoșe, era încă o toamnă bună cu noi, și m-am întâlnit cu Jorge pe drum, iar Jorge, cum îl știi, vorbește despre toate în același timp, și uite așa, din vorbă în vorbă aflu despre Ciocio că a publicat volum de versuri. M-am gândit așadar că trăiesc în țara în care poetul se naște necondiționat, iar editurile își fac onoranta datorie de a-l publica, pentru a da sama contemporaneității. În cazul acesta, contemporaneitatea i-a primit prea-plinul liric și i l-a translatat pe corzi de ghitară chiar la lansare, unde menestrel sucevean l-a ”încondeiat” strașnic. Mai aflu ceva mai târziu, când alimentele din frigider se împuținaseră dramatic, de o altă lansare plină de fast și fumuri...