A pleca din România : o fatalitate? Confesiunile incomode a 30 de tineri români plecați după 1989 în lumea largă sunt reunite în volumul Revoluția din depărtare de Cristina Hermeziu, apărut în februarie 2011 în colecția Actual la editura Curtea Veche.
După 1989 tinerii din România au plecat masiv. Cum, de ce, în ce condiții și cu ce preț ? Ce rămâne din identitatea de român, la 20 de ani de la Revoluţie şi la mii de kilometri depărtare de ţară? Ce rămâne din Revoluție, după 20 de ani, pentru românii care au ales să fie cetăţeni ai lumii, îndepărtându-se de casă? Ce faţă arată lumii România, la 20 de ani de la Revoluţie, în oglinda (re)sentimentelor celor expatriaţi?
În decursul unui an de zile simbolic — 2009 — Cristina Hermeziu a întâlnit români, le-a ascultat poveștile și a schimbat pe internet 500 de mesaje pe această temă. Subiective, particulare, problematizante, poveştile exilaţilor, scoase din anonimat, devin exemplare. Cele 30 de mărturii strânse în volumul Revoluția din depărtare (Curtea Veche, colecția Actual) constituie un eșantion viu dintr-o tulburătoare arhivă virtuală, cea a neobositului exod românesc pe ușa deschisă de Revoluție.
Volumul Revoluția din depărtare a apărut cu sprijinul Institutului Român de Istorie Recentã (IRIR).
Semnează texte : Robert Adam, Graţiela Andrei, Dan Arvinte, Alexandra Badea, Iulia Badea Gueritée, Oana Bârsan, Marina Andreescu Camboulives, Mircea Cantor, Mihaela Fiordean, Monica Heintz, Rodica Ieta, Maria Ioniţă, Ovidiu Ivancu, Alexandra Jivan, Cristina Hermeziu, Ioana Lungeanu, Tiberiu Mustaţă, Iulian Nistea, Ciprian Popescu, Tatiana Pyper, Mirela Roznoveanu, Andreea Scarlat, Şerban Smadici, Denise Georgiana Spiliopoulos, Dolores Steinman, Daniela Stimeriu, Corina Şuteu, Raluca Ursachi, Ioana Violet, Oana Ursache.
Adrian Cioroianu : „ Pentru cititor, nu garantez deloc o lectură uşoară, nici tonică şi nici cu happy end obligatoriu.( …) Rememorările unora sunt banale, ale altora sunt veritabile scenarii de film, altele par fragmente de romane noir. Dar, peste toate, există o încercare comună: aceea de a găsi o explicaţie pentru acea revoluţie consumată individual în depărtare de ţara natală. (…) volumul propus de Cristina Hermeziu — şi de interesanţii săi coautori — este nu numai un pas în direcţia bună, ci şi un pas mai sus: adică în sensul în care românitatea nu doar va fugi de ea însăşi, ca până acum, ci va găsi şi un moment de reflecţie calmă, pentru a lua ceva distanţă de propriile-i clişee, pentru a privi spre sine şi a încerca să se redescopere, înţelegându-se ceva mai bine.”(Prefață, Revoluția din depătare).
Doina Jela : „Mi s-a părut că la nivelul anului 2011, cele două teme ale culegerii de confesiuni propusă de Cristina Hermeziu și apărută acum sub titlul Revolutia din depărtare, sunt adevărate obsesii nu deajuns de conștientizate, în discursul public de azi şi în mințile noastre ale tuturor. Ele sunt fireşte: 1. exodul de neoprit al tinerilor intelectuali din România, imediat ce graniţele s-au deschis; 2. mirajul şi frustrările a ceea ce unii refuză să numească "revoluţie", preferând în cel mai bun caz termenul de "evenimentele din decembrie 1989". Dacă parcurgerea acestor confesiuni limpezeşte cât de cât orizonul celor care şi le pun şi-i determină pe cei care nu şi le pun să o facă, eu, ca responsabil al colectiei Actual, de la editura Curtea Veche şi ca redactor al cărții, sunt mulţumită.”
Cristina Hermeziu : „Am învăţat, în mai bine de zece ani de jurnalism, că ştirile sunt despre politicieni şi vedete, iar reportajele — cele care îţi taie răsuflarea — despre oameni obişnuiţi. De aceea i-am căutat în lumea largă nu neapărat doar pe românii ajunşi pe culmi de notorietate — oricum dai peste ei —, ci pe românii plecaţi de acasă, dispuşi să descifreze, retrospectiv, gestul lor de ieşire radicală pe uşa deschisă de Revoluţia din 1989, dintr-un spaţiu presupus familiar, securizant. Adunându-le poveştile, mi-am dat seama că drumul parcurs de ei de atunci pare un straniu cordon ombilical, care îi ţine liberi, pentru că îşi cară istoria/revoluţia după ei, dar nu mai aparţin total niciunui loc. De cele mai multe ori,e o fugă din propria țarã pânã la capãtul lumii pentru a o iubi mai bine. »
Cristina Hermeziu este jurnalistă şi traducătoare. S-a născut în 1971 la Iaşi. Este licenţiată a Facultăţii de Litere. Între 1996 şi 2004, este realizatoare de emisiuni la TVR Iaşi, reportajele sale fiind distinse cu numeroase premii. În 2005, obţine titlul de Doctor în Filologie, cu teza Expresivitate şi persuasiune în limbajul televizual. Între 2004 şi 2006, este cercetător bursier la Universitatea Paris II şi Institutul Francez de Presă. Colaborează cu RFI la emisiunea „Kiosque”, publică articole în Courrier International şi studii de teoria comunicării în Hermès (CNRS). Corespondenţele sale de la Paris sunt publicate de Evenimentul zilei, Dilema veche, Observator cultural, Opinia studenţească, Suplimentul de cultură. Din 2004, s-a stabilit la
http://www.curteaveche.ro/Revolutia_din_departare-3-1183
Comentarii
Trimiteți un comentariu